SUMAR SUMMARY

REFERATE GENERALE

  1. Miruna Tudosie, M. Burcea, C. Tataru, C. Celea - Selecţia pacienţilor pentru chirurgia refractivă cu laser excimer.

  2. H. Stanca - Opţiuni terapeutice în DMLV exudativă.

  3. Ofelia Fetie, Marieta Dumitrache - Bazele neurologice ale ambliopiei.

  4. Ofelia Fetie, Marieta Dumitrache - Evoluţia conceptelor de tratament în ambliopie.

  5. Doina Dinu, Adina Grigorescu, Roxana David, S. Urda - Câteva principii de care să ţinem cont în tratamentul chirurgical al strabismului.

  6. Irina Velcea, Luminiţa Teodorescu, Daniela Cioplean - Opţiuni terapeutice în paralizia de nerv III.

  7. Miruna Tudosie, M. Burcea, C. Tătaru, C. Celea - Complicaţiile chirurgiei refractive cu laser excimer.

CAZURI CLINICE

  1. Cristina Nicula, Laura Stănila, A. Cristea - Sindrom Marinescu Sjogren - prezentare de caz.

  2. Diana Melinte, C. Ştefan - Boala Horton - Boala Horton, Implicaţii oftalmlogice.

  3. Cristina Stan, O. Samoilă, Andreea Seceleanu, Carmen Mihu - Limfom orbitar - caz clinic.

  4. Sorana Andrei, M. Zemba, Viorica Zugravu, Veronica Enache , A. Ranetti, Cristina Spiroiu - Tratamentul oftalmopatiei tiroidiene - pornind de la un caz clinic.

STUDII CLINICE

  1. Carmen Mocanu, Flori Barjovanu, Doina Barascu - Sindromul Sicca în colagenozele majore.

  2. Coroi Mihaela, Diana Bembea, Cosmina Lazăr, Corina Petroi, Elena Roşca, Gabriela Muţiu, Ligia Burtă, Viorica Todor, T. Coroi, D. Roşca - Limfoamele maligne nonhodgkiniene conjunctivo-orbitare internate în perioada 1990-2005 în Clinica de Oftalmologie Oradea.

  3. Livia Davidescu, Florica Ignat - Maculopatia diabetică edematoasă - rezultate terapeutice şi cauze de eşec.

  4. D. Brănişteanu, M. Robu, A. Irimia - Edemul macular diabetic persistent - tratamentul chirurgical versus terapia laser.

  5. Aldkaf A. MD., Bakir H. MD., Almogahed A. MD, B. Cârstocea - Evaluarea diferitelor metode de tratament chirurgical in tratamentul cristalinului cataractat si subluxat.

  6. Daniela Adriana Ion, Elena Podolean, Liliana Voinea, Ana Maria Dascălu, E. Ungureanu, Aida Panca, R. D. Chivu - Aspecte comparative la angiofluorografie şi tomografie retiniană Heidelberg II ale capului nervului optic la pacienţii cu glaucom primitiv cu unghi deschis.

  7. S. Macarie, E. Gusho - Aspecte perimetrice în drusenul papilei nervului optic.

  8. M. Munteanu - Drusenul papilar şi scăderea acuităţii vizuale.

  9. M. Munteanu, V. Chercotă - Drusenul papilar şi striile angioide în pseudoxantomul elastic.

INFORMAŢII PENTRU CITITORI

IN MEMORIAM

RECENZIE DE CARTE

 

 

1. SELECTIA PACIENTILOR PENTRU CHIRURGIA REFRACTIVA CU LASER EXCIMER

MIRUNA TUDOSIE*, M. BURCEA**, C. TĂTARU**, C. CELEA***
*CMDTR BUCURESTI
**SPITALUL DE URGENTE OFTALMOLOGICE BUCURESTI
***SPITALUL DE URGENTA "AGRIPA IONESCU"

REZUMAT
Prima etapă, foarte importantă în cadrul chirurgiei refractive, este selectia pacientilor, deoarece există situatii când o interventie chirurgicală în scopul reducerii dioptriilor nu este indicată, putând genera complicatii, uneori greu de rezolvat. Investigarea pacientilor ce doresc o interventie oculară cu laser excimer cuprinde mai multi pasi, fiecare având importanta sa.

CUVINTE CHEIE:

ABSTRACT
The first very important step for the refractive surgery is the selection of the patients, because there are situations when the surgery for reducing the diopters can produce complications which are difficult to solve. The investigation of the patients who come for a refractive surgery has many steps and each step has his importance.

KEY WORDS:

 

2. OPTIUNI TERAPEUTICE ÎN DMLV EXUDATIVĂ

HORIA T. STANCA
SPITALUL MILITAR DE URGENTA "PROF. DR. AGRIPPA IONESCU"

REZUMAT
Degenerescenta maculara legata de varsta (DMLV) reprezinta cea mai frecventa cauza de pierdere severa si ireversibila a vederii centrale la persoanele de peste 65 ani in tarile dezvoltate.
Incidenta dupa studiul Framingham: 2% (52-64 ani), 11%(65-74 ani), 28%(>75 ani).
Lucrarea trece in revista arsenalul terapeutic utilizat de-a lungul timpului (in ultimii 20 de ani) in tratamentul formei celei mai severe - DMLV exudativa.

CUVINTE CHEIE:

ABSTRACT
The age-related macular disease (AMD) is the most frequent cause for blindness over 65 years in the developed countries.
The incidence of this pathology (Framingham study) is: 2% (52-64 ani), 11%(65-74 ani), 28%(>75 ani).
Our paper wants to review the therapeutic armentarium during the last twenty years for treating Wet AMD - the most serious form of this disease.

KEY WORDS:

 

3. BAZELE NEUROLOGICE ALE AMBLIOPIEI

OFELIA FETIE, AMBULATORIUL PENTRU COPII ŞI TINERI, BUCUREŞTI
MARIETA DUMITRACHE, SPITALUL CLINIC DE URGENŢE OFTALMOLOGICE

REZUMAT
Ambliopia este o tulburare de vedere fara o cauza organica evidenta. Acest enunt este reinterpretat de noi descoperiri ce atesta ca la ambliop exista modificari ale cortexului vizual. Clarificarea acestor modificari ar permite stabilirea unui tratament pe baze neurologice in ambliopie.

CUVINTE CHEIE

4. EVOLUŢIA CONCEPTELOR DE TRATAMENT ÎN AMBLIOPIE  

OFELIA FETIE, MARIETA DUMITRACHE

ISTORIC
Pentru prima data, termenul de ambliopie a fost folosit de Hipocrat ; amblio =incetat, estompat, ops = vedere. Hipocrat cuprindea in aceasta notiune orice vedere slaba.
Mai tirziu, ambliopia functionala s-a delimitat mai bine, legata mai ales de strabism.
Thabit ibn Qurrah ibn Marwan al-Harrani (836-901), descrie in lucrarea sa "vedere si perceptie" tratamentul strabismului prin ocluzia ochiului normal. In 1722 Charles de Saint Yves, in lucrarea "Nouveau traite des maladies des yeux” descrie cover testul si tratamentul prin ocluzie al strabismului. Totusi, cel care este creditat ca parinte al tratamentului prin ocluzia ochiului fixator in ambliopia strabica este George Comte de Buoffon.
Dupa 1800, Donders si Graeffe, incercind sa explice relatia cauza- efect intre strabism si ambliopie delimiteaza ambliopia functionala.
Comberg si Cuppers introduc tratamentul pleioptic care dorea prin stimularea maculei, exersarea fixatiei centrale. Pe la 1903 Worth initiaza penalizarea prin atropina, adica incetarea vederii ochiului bun, mai bine acceptata de copii si parinti decit ocluzia.
Erasm Darwin imagineaza exercitiile de fuziune. Au existat din 1850 si incercari de tratament medicamentos al ambliopiei: vasodilatatie cu stricnina local sau sistemic, acid nicotinic plus oxigen, etc.
Desi descrisa foarte devreme, terapia prin ocluzie a ambliopiei este inca in uz si are eficienta. Multiplele incercari de a o inlocui se datoreaza compliantei reduse si timpului lung de "administrare".
PERIOADA MODERNA...

 

5. CÂTEVA PRINCIPII DE CARE SĂ ŢINEM CONT ÎN TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL STRABISMULUI  

DOINA DINU, ADINA GRIGORESCU, ROXANA DAVID, S. URDĂ
SPITALUL CLINIC DE URGENŢE OFTALMOLOGICE BUCUREŞTI

REZUMAT
În funcţie de vârsta la care facem operaţia de strabism, scopul acesteia este diferit. Astfel, scopul operaţiei pentru strabismul convergent congenital la copiii foarte mici, adică sub 1 an, este profilaxia ambliopiei şi a tulburărilor de vedere binoculară (CRA, neutralizarea).
Operaţia efectuată la copiii preşcolari are ca scop recuperarea funcţiei binoculare, grav afectată în strabismul convergent congenital.
Operaţia efectuată la copiii peste 10 ani, de exemplu, are numai scop estetic, peste această vârstă recuperarea vederii binoculare fiind imposibilă.
În ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală în strabismul adultului, aici urmărim fie corecţia estetică în strabismul monocular cu ambliopie, fie tratamentul diplopiei în cazul strabismelor apărute tardiv de cauză neurologică sau traumatică.
În funcţie de vârsta la care efectuăm operaţia, trebuie să ţinem cont de câteva principii, astfel încât să atingem scopul propus al intervenţiei chirurgicale.
Aceste principii vor fi detaliate în următorul referat. Ne vom referi, pe rând, la operaţia precoce în strabismul convergent congenital, avantajele şi limitele acestei operaţii, la operaţia de strabism efectuată la copiii preşcolari, precum şi la operaţia adultului.
De asemenea, vom aborda şi tratamentul chirurgical al formelor particulare de strabism (sindromul Duane, paralizia de oblic mare, sindromul Ciancia).

CUVINTE CHEIE:

 

6. OPŢIUNI TERAPEUTICE ÎN PARALIZIA DE NERV III

IRINA VELCEA, LUMINITA TEODORESCU, DANIELA CIOPLEAN
CLINICA OFTAPRO, BUCURESTI

REZUMAT
Abordarea tulburarilor de motilitate oculara care apar in strabismele paralitice reprezinta una din cele mai dificile decizii terapeutice. Scopul tratamentului este de a crea o arie de vedere binoculara centrata la nivelul pozitiei primare. O analiza atenta a deficitului de motilitate oculara este esentiala pt alegerea procedeului chirurgical adecvat.
Strabismul paralitic este dificil de tratat datorita incomitentei unghiului strabic in diferitele directii ale privirii, si anume o marire a deviatiei strabice in directia unde miscarea este limitata. In plus, posibilitatea ca deviatia strabica sa aiba componenta orizontala si verticala asa cum se intampla in paralizia de nerv III reprezinta inca un obstacol greu de depasit.
In final, pacientii cu o paralizie veche pot avea o componenta restrictiva datorata contracturii muschiului antagonist. Recunoasterea acestui fenomen este importanta pentru ca planul chirurgical trebuie sa tina cont de restrictia aparuta.

CUVINTE CHEIE:

ABSTRACT
The treatment of ocular motility disorders, which occur in paralytic strabismus, presents a therapeutic challenge. The goal of treatment is to create a area of single binocular vision that is centered around the primary-gaze position. Careful analysis of the ocular motility deficit is crucial in selecting the appropriate surgical procedure.
Paralytic strabismus is difficult to treat because of the incomitance of the deviation depending on the direction of gaze, respectively an increase of the deviation in the gaze with limited motility. Moreover, the possibility that horizontal and vertical components may be present, like in third nerve palsies, is another obstacle.
Finally, in patients with long-stand paralysis, the ocular motility defect may have a restrictive component due to contracture of the antagonist muscle. Recognition of this phenomenon is important because any planned surgical procedure must deal with the induced restriction.

KEY WORDS:

 

7. COMPLICAŢIILE CHIRURGIEI REFRACTIVE CU LASER EXCIMER

DR.MIRUNA TUDOSIE*, DR. M BURCEA**, DR.C TĂTARU**, DR. C CELEA***
* CMDTR BUCUREŞTI
** SPITALUL CLINIC DE URGENŢE OFTALMOLOGICE BUCUREŞTI
***SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ "DR. AGRIPPA IONESCU"

REZUMAT
Reusita chirurgiei refractive depinde de desfăsurarea fără incidente a timpilor operatori si a perioadei postoperatorii. Orice complicatie poate compromite în grad variabil rezultatul interventiei si să o facă ineficientă sau chiar dăunătoare.

CUVINTE CHEIE:

ABSTRACT
The success of the refractive surgery depends of the absence of the incidents during and after the surgery. Any complication can compromise more or less the result of the intervention and make it inefficient or even injurious.

KEY WORDS:

 

8. SINDROM MARINESCU - SJOGREN  
PREZENTARE DE CAZ

CONF. DR. CRISTINA NICULA , DR. LAURA STANILĂ - CLINICA OFTALMOLOGICĂ CLUJ
CONF. DR. ALEX CRISTEA - CLINICA NEUROLOGIE PEDIATRICĂ CLUJ

REZUMAT
Autorii prezinta cazul unei fetite de 5 ani diagnosticata în urma cu 3 ani cu Sindromul Marinescu -Sjogren, constând în cataracta congenitala, strabism convergent secundar, ataxie cerebeloasa, retard psihomotor. Fetita a fost operata de cataracta, urmând si operatia de strabism. Fratele fetitei prezinta acelasi sindrom. Sunt prezentate elemente de patogenie si prognostic vizual si neurologic.

ABSTRACT
The authors present the case of a 5 years old child, who was diagnosed 3 years ago with Marinesco-Sjogren Syndrom, consisting of: congenital cataracts, secondary convergent strabismus, cerebellar ataxia, retarded somatic and mental maturation. The little girl was operated for cataracts and in the future of strabism.
Girl's brother has the same syndrome.There are presented pathogenetic elements an visual and neurological prognostic factors.

CAZ CLINIC:
Se prezinta cazul unei fetite de 5 ani, din mediu rural, etnie rroma
.. Motivele internarii: OS -leucocorie si AO - devierea in convergenta
.. Antecedente heredecolaterale- frate retard neuromotor sever
.. Antecedente fiziologice personale - nascut la termen, G= 3800g
.. Antecedente personale patologice - OD Afachie operatorie - 2003

9. BOALA HORTON,  IMPLICAŢII OFTALMOLOGICE
- CAZ CLINIC -

DR. DIANA MELINTE, DR. C. STEFAN
SECTIA CLINICA OFTALMOLOGIE - SPITALUL CLINIC DE URGENTA MILITAR CENTRAL
SEF CLINICA: PROF DR BENONE CARSTOCEA

ADRESA PENTRU CORESPONDENTA - DR. DIANA MELINTE
CLINICA DE OFTALMOLOGIE - SPITALUL CLINIC DE URGENTA MILITAR CENTRAL
STR. MIRCEA VULCANESCU NR. 86-88, SECTOR 1, BUCURESTI, TEL.-FAX: 021 313 71 89

REZUMAT
Se prezinta cazul unei paciente diagnosticata cu arterita temporala cu celule gigante in urma examenului oftalmologic.

CUVINTE CHEIE:

ABSTRACT
The authors present the case of a female patient with giant cell arteritis diagnosed after an ophthalmologic examination.

KEY WORDS:

 

10. LIMFOM ORBITAR
- CAZ CLINIC -

CRISTINA STAN1, O. SAMOILĂ1, ANDREEA SECELEANU1, CARMEN MIHU2
1CLINICA OFTALMOLOGICĂ CLUJ-NAPOCA
2CLINICA RADIOLOGICĂ CLUJ-NAPOCA

REZUMAT
Cazul prezentat supune atenţiei o afecţiune mai rar întâlnită în practica oftalmologică.
Examenul clinic şi numeroasele investigaţii, inclusiv ecografia oculară şi Doppler color au permis diagnosticul de limfom nonhodgkin orbitar şi parotidian, confirmat prin biopsia din glanda lacrimală. Sub tratament specific (citostatice) evoluţia a fost favorabilă.

CUVINTE CHEIE:

ABSTRACT
We present the case of a patient with an uncommon diagnosis in ophthalmologic practice. Clinical exam and complex investigations, including ocular echography and Doppler established the diagnosis of nonhodgkin orbital and parotidian lymphoma. With specific therapy (cytostatics) the evolution has been favorable.

KEY WORDS:

 

11. TRATAMENTUL OFTALMOPATIEI TIROIDIENE 
PORNIND DE LA UN CAZ CLINIC

SORANA ANDREI*, M. ZEMBA*, VIORICA ZUGRAVU*, VERONICA ENACHE*, DR. A. RENETTI**, DR. CRISTINA SPIROIU**
SPITALUL CLINIC DE URGENTA MILITAR CENTRAL
*CLINICA DE OFTALMOLOGIE
**CLINICA DE ENDOCRINOLOGIE

REZUMAT
Oftalmopatia tiroidiana este o afectiune relativ frecventa. In lipsa tratamentului evolutia sa este de obicei autolimitanta, dar exista si cazuri ce ajung la complicatii ce ameninta vederea. Tratamentul se adreseaza atat bolii de baza, cat si afectiunii oculare, urmarind diminuarea discomfortului ocular, prevenirea desfigurarii si evitarea complicatiilor ce ameninta vederea.

CUVINTE CHEIE:

ABSTRACT
Thyroid ophthalmopathy is a relative frequent pathology. Usually it is a selflimited affection but same cases develop visual-threatening complication. The management of thyroid disorders necessitates both treatment of the systemic thyroid disease and management of the thyroid eye disease in order to alleviate the ocular discomfort, to prevent disfigurement and to avoid the visual threatening complications.

KEYWORDS:

 

12. SINDROMUL SICCA ÎN COLAGENOZELE MAJORE

CARMEN MOCANU*, FLORI BÂRJOVANU**, DOINA BĂRĂSCU*
*SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ CRAIOVA
**SPITALUL MILITAR CRAIOVA

REZUMAT
Scopul lucrării este de a diagnostica pacienţii cu sindrom ocular sicca în cadrul colagenozelor majore, de a evalua leziunile clinice şi histopatologice şi de a stabili diferite corelaţii între diferitele teste clinice cantitative şi calitative de evaluare a filmului lacrimal şi severitatea leziunilor oculare. Sindromul de uscăciune oculară este frecvent în colagenoze; sexul feminin este mai frecvent afectat, cu o rată de 6/1
Femei/Bărbaţi. De asemenea cele mai severe simptome de ochi uscat sunt prezente la femei. Diagnosticul şi tratamentul sindromului de ochi uscat rămâne dificil datorită inexistenţei unor criterii de diagnostic unanim acceptate şi datorită absenţei standardizării testelor specifice.
Rezultatele acestui studiu arată că este obligatorie examinarea oculară la toţi pacienţii cu colagenoze care prezintă simptome de ochi uscat. Examinarea oculară trebuie să conţină examene cantitative şi calitative de evaluare a filmului lacrimal şi o examinare metodică a suprafeţei corneo-conjunctivale cu sau fără coloranţi vitali. Dintre colagenoze artrita reumatoidă este afecţiunea care asociază în procentul cel mai ridicat de cazuri sindrom sicca ocular în forme medii şi uşoare de boală.

CUVINTE CHEIE:

ABSTRACT
The purpose of this paper is to diagnose the patients with ocular sicca syndrome in major collagenosis, to evaluate the clinical and histopathological lesions, related to stage of the disease and to establish significant correlations between the different clinical tests for qualitative and quantitative determination of lacrimal tear and the severity of ocular disorders. Dry eye disease is a very common disorder of tear film in colagenosis. The gender ratio is 6/1 female/man. The most severe dry eye symptoms are also presented at women. The diagnostic and the treatment of dry eye rest difficult because of lack of accepted diagnostic criteria and lack of standardized, specific diagnostic tests.
The results of this study have revealed that the ophthalmologic examination is necessary to all the patients with collagenosis who present ocular symptoms. The ophthalmological exam will contain qualitative and quantitative tests of lacrimal evaluation and a metodic biomicroscopic examination of corneo-conjunctival surface without and with vital staining. Reumatoid arthritis is the colagenosis which most frequently associates ocular sicca syndrome in mild and medium clinical forms.

KEY WORDS:

Sicca Syndrome, Reumatoid arthritis, SLE, Sclerodermy.

13. LIMFOAMELE MALIGNE NON-HODGKINIENE CONJUNCTIVO-ORBITARE
INTERNATE ÎN PERIOADA 1990-2005 ÎN CLINICA DE OFTALMOLOGIE ORADEA

MIHAELA COROI*, DIANA BEMBEA*,COSMINA LAZĂR*, CORINA PETROI*, ELENA ROŞCA*, GABRIELA MUŢIU*,LIGIA BURTĂ*, VIORICA TODOR*, TUDOR COROI **, DRAGOŞ ROŞCA*
*Universitatea din Oradea Facultatea de Medicină şi Farmacie
**Universitatea Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca.

REZUMAT
Limfoamele non-Hodgkiniene conjunctivo-orbitare, sunt tumori rare şi greu de diagnosticat. S-a făcut un studiu retrospectiv, pe o perioadă de 15 de ani (1990-2005), datele clinice şi paraclinice pentru cele 11 cazuri găsite, au fost analizate mai ales din punct de vedere al debutului, aspectului clinic şi al rezultatelor anatomo-patologice.

CUVINTE CHEIE:

ABSTRACT
Non-Hodgkin conjunctivo-orbitary Malignant Lymphoma, there are rare tumors, difficult to be diagnosed. We've made a clinical and paraclinical retrospective study, along 15 years (1990-2005) period of time, analizing firstly from the debut poit of view, clinical features and anatomo-pathological results, each of the 11cases that we found.

KEYWORDS:

 

14. MACULOPATIA DIABETICĂ EDEMATOSĂ
REZULTATE TERAPEUTICE ŞI CAUZE DE EŞEC

LIVIA DAVIDESCU, FLORICA IGNAT-CLINICA DE OFTALMOLOGIE CRAIOVA

REZUMAT
Obiectivul lucrării - Aprecierea rezultatelor in timp dupa tratamentul laser aArgon macular si evidentierea cauzelor unor raspunsuri insuficiente sau negative.
Material si metoda -Studiul a cuprins 47 de pacienţi cu diabet zaharat tip II si dislipidemie la care s-a decelat edem macular clinic semnificativ. La toti pacientii s-a efectuat tratament laser fotocoagulant in regiunea maculara. Perioada de urmarire afost între 12 şi 42 de luni.
Rezultate - majoritatea pacienţilor urmăriţi au obţinut între 12 şi 24 de luni, ameliorări semnificative ale acuităţii vizuale, cu regresia importantă a fenomenelor edematoase şi exsudative. La un număr mic de pacienţi s-a observat deteriorarea acuităţii vizuale şi accentuarea fenomenelor exudative.
Concluzii - Leziunile maculare încep să regreseze după 6 luni, iar după 12 -24 luni la majoritatea pacienţilor ele sunt complet resorbite. Hipo sau hiperglicemia, tratamentul laser incomplet, decompensarile multiple viscerale, mai ales renale, sunt cauze de eşec terapeutic.

CUVINTE CHEIE:

SUMMARY
Purpose - The paper evaluate the eficiency of macular laser treatment and the identification of the negative or insufficient conditioning factors of this treatment.
Material and method - The study involved 47 patients with type II diabetes mellitus and dyslipidemia, with CSME. For all patients, laser macular treatment was realised. The follow-up period varied between 12-42 months.
Results - The statistic findings sugessted that the laser treatment is efficient for the most important part of the patients,in 12-24 months, only few patients with poor metabolic control or renal failure. had poor results.
Conclusions - The macular oedema and macular plaques start to regress 6 months after the laser procedure initiation and become complete after 12-24 months.
The hypo or hyperglicemia , the incomplete laser treatment, other general diseases are causes of the therapeutic failure.

KEY WORD:
diabetic macular oedema, macular laser treatment, dyslipidemia.

 

15. EDEMUL MACULAR DIABETIC PERSISTENT:
TRATAMENT CHIRURGICAL VERSUS TERAPIA LASER
  

D. BRĂNIŞTEANU, M. ROBU, A. IRIMIA
CLINICA I OFTALMOLOGIE - UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE "GR. T. POPA",
IAŞI, ROMÂNIA

REZUMAT
SCOPUL LUCRĂRII: Compararea eficacităţii vitrectomiei prin pars plana versus terapia convenţională laser în tratamentul edemului macular diabetic persistent.
PACIENŢI ŞI METODĂ: Studiu prospectiv, intervenţional, non-randomizat, comparativ, ce a inclus un număr de 22 ochi (de la 11 pacienţi) cu edem macular diabetic difuz, simetric şi refractar la terapia laser. La 1 ochi s-a practicat vitrectomia posterioară prin pars plana cu peelingul membranei limitante interne (MLI) iar la ochiul congener, "martor", s-a continuat tratamentul laser. Cazurile cu membrane epiretiniene vizibile sau hialoidă posterioară îngroşată au fost excluse. Pentru îndepărtarea MLI nu s-au utilizat coloranţi. Cazurile au fost urmărite minim 12 luni din punct de vedere clinic şi funcţional.
REZULTATE: Reducerea edemului si exudaţiei a fost remarcată la 72,70% din ochii vitrectomizaţi comparativ cu 18,20% din ochii "martor". Acuitatea vizuală s-a îmbunătăţit la 45.45% din ochii din lotul de studiu fata de 9.09% din grupul "martor".
Creşterea acuităţii vizuale medii a fost semnificativă (de la 0.087 la 0.2) numai la pacienţii vitrectomizaţi cu mai puţin de 3 şedinţe laser în antecedente.
CONCLUZII: Vitrectomia prin pars plana cu peelingul MLI a reprezentat o soluţie eficientă în ameliorarea clinică a edemului macular diabetic persistent în majoritatea cazurilor. Din punct de vedere funcţional eficacitatea a fost invers proporţională cu numărul de şedinţe laser din antecedente.

CUVINTE CHEIE:

 

16. EVALUATION OF DIFFERENT SURGICAL TECHNIQUES IN THE MANAGEMENT OF SUBLUXATED CATARACTOUS LENS.

ALDAKAF A. MD.* , .*, BAKIR H. MD.*, ALMOGAHED A. MD.*, PROF. DR. BENONE CARSTOCEA**.
*ALDAKAF A. (TAIZ UNIVERSITY- YEMEN), ALMOGAHED A. (AL-THAWRA HOSPITAL- YEMEN),
BAKIR H. (CAIRO-UNIVERSITY- EGYPT), **PROF. DR. BENONE CARSTOCEA (UMF-CAROL DAVILA).

ABSTRACT
OBJECTIVE - To compare and evaluate the outcome of different surgical techniques in the management of subluxated cataractous lens.
MATERIAL AND METHODS - This retrospective study included 18 eyes of 18 patients with subluxated cataracts of varying etiology. Their preoperative examination maintain included: best corrected visual acuity (BCVA), thorough anterior segment examination, by slit -lamp especially for the degree and extent of subluxation and cataract, cornea, iris and the pupil for other abnormalities or other traumatic signs, presence or absence of vitreous in the anterior chamber, IOP and finally fundus examination. The patients were then divided into 3 groups each comprising 6 patients.
The first group underwent ECCE with sulcus implantation PMMA IOL , the second and third groups underwent phacoemulsification with bag implanted Acrylic IOL but the third group underwent special techniques and precautions during surgery.
Postoperatively, all patients were examined for BCVA, IOP, IOL positioning, pupil, fundus examination.
RESULTS - Thirteen patients were males and five were females. The etiology of subluxation was traumatic in ten males and two female. The ages of the patients were between 11 and 62 years old the post operative follow up period ranged between 7 and 16 months.
No major intraoperative complications were noted. In the 1st group 2 patients underwent AC automated vitrectomy, 3 in the 2nd group, 1 in the 3rd group. Three patients needed scleral fixation suture . Thirteen patients had well centered IOL and 4 had slight decentration not necessitating further intervention and one in the 2nd group had clinically significant decentration where IOL explanation, widening of the wound and re implantation of a wide 6.5mm optic PMMA IOL was done in the second post operative daily.
CONCLUSION - Subluxated cataracts need special precautions in the chosen surgical technique to maintain a reasonable safety level intraoperatively and an acceptable surgical.

KEYWORDS:

 

17. ASPECTE COMPARATIVE LA ANGIOFLUOROGRAFIE ŞI TOMOGRAFIE RETINIANĂ HEIDELBERG II ALE CAPULUI NERVULUI OPTIC, LA PACIENŢII CU GLAUCOM PRIMITIV CU UNGHI DESCHIS  

CONF. UNIV. DR. LILIANA VOINEA*, CONF. UNIV. DR. DANIELA ADRIANA ION**, PREPARATOR
UNIV. ANA MARIA DASCĂLU*, PREPARATOR UNIV. EMIL UNGUREANU*, PREPARATOR UNIV. AIDA
PANCĂ*, PREPARATOR UNIV. DRD. RĂZVAN DANIEL CHIVU**
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE "CAROL DAVILA" DIN BUCUREŞTI
*CLINICA DE OFTALMOLOGIE, SPITALUL CLINIC UNIVERSITAR DE URGENŢĂ,
**DISCIPLINA DE FIZIOPATOLOGIE

ADRESA DE CORESPONDENŢĂ:
CONF. DR. LILIANA VOINEA, SPITALUL CLINIC UNIVERSITAR DE URGENŢĂ BUCUREŞTI, CLINICA DE OFTALMOLOGIE
SPLAIUL INDEPENDENŢEI NR.169, SECTOR 5 BUCUREŞTI

REZUMAT
Obiectiv: Studiul, prospectiv, îşi propune să evalueze în ce măsură modificările vasculare ale discului optic, evidenţiate la angiofluorografie (AFG), pot fi corelate cu leziunile morfologice observate la HRT II.
Metodă: AFG (Visucam Zeiss) şi HRT II (cu analiză de regresie Moorfield şi keratometrie) au fost efectuate în grupul studiat -50 pacienţi cu GPUD- şi în grupul control - 25 pacienţi sănătoşi. Corelaţiile au fost calculate cu ajutorul testelor Student (t) şi Fisher.
O valoare p<0,05 a fost considerată cu semnificaţie statistică.
Rezultate şi concluzii: Numărul şi dimensiunea ariilor de hipofluorescenţă sunt semnificativ crescute la pacienţii cu GPUD faţă de cei sănătoşi. Acestea se corelează cu gradul de afectare a fibrelor nervoase retiniene şi raportul C/D. La pacienţii cu glaucom, ariile de hipofluorescenţă sunt localizate preferenţial la nivelul peretelui escavaţiei şi inelului neuroretinian. Localizarea la nivelul planşeului escavaţiei nu este considerată a avea
semnificaţie patologică, aceasta întâlnindu-se în egală măsură la pacienţi glaucomatoşi şi la subiecţii normali.
Modificările vasculare evidenţiate la angiofluorografie se corelează statistic cu leziunile morfologice prezente la HRT II.

CUVINTE-CHEIE:
glaucom primitiv cu unghi deschis, angiofluorografie, tomografie retiniană.

 

18. ASPECTE PERIMETRICE ÎN DRUSENUL PAPILEI NERVULUI OPTIC

S. MACARIE, E. GUSHO
CLINICA OFTALMOLOGIE CLUJ-NAPOCA

REZUMAT
Drusenul papilei nervului optic este întâlnit relativ rar în practică dar produce alterări funcţionale vizuale mai mult sau mai puţin accentuate. Lucrarea îşi propune evidenţ ierea unor caracteristici ale alterărilor de câmp vizual pe care perimetria statică automatizată le evidenţiază la pacienţii cu drusen papilar.

CUVINTE CHEIE:

ABSTRACT
The drusen of the optic nerve head is a relative rare occurrence in ophthalmologic practice, but it induce more or less important functional alterations. In this issue we present some characteristics of visual field impairment present at the patients with drusen of optic nerve head.

KEY WORDS:

OBIECTIVUL LUCRĂRII
Obiectivul lucrării este de a evidenţia unele caracteristici ale modificărilor de câmp vizual care apar la pacienţii care prezintă drusen al papilei nervului optic.
MATERIAL ŞI METODĂ
Lucrarea a fost efectuată pe pacienţi la care s-a evidenţiat un drusen papilar, confirmat prin ecografie sau angiofluorografie. Pentru examinarea câmpului vizual s-a utilizat perimetria statică automatizată, examinare efectuată cu ajutorul perimetrului LED-PERS aflat în dotarea Clinicii de Oftalmologie Cluj-Napoca.

19. DRUSENUL PAPILAR ŞI SCĂDEREA ACUITĂŢII VIZUALE

CLINICA OFTALMOLOGICĂ TIMIŞOARA
CORESPONDENŢĂ - BV. REVOLUŢIEI 1989, 26, TIMIŞOARA

REZUMAT
Studiul unui număr de 86 cazuri cu drusen papilar a pus în evidenţă următoarele aspecte ale acuităţii vizuale:
- acuitate vizuală normală sau uşor scăzută în 80,5% (66/82 cazuri)
- acuitate vizuală scăzută (sub 0,3) în 19,5% (16/82 cazuri).
- scăderea acuităţii vizuale a fost consecinţa unei acţiuni directe a drusenului papilar, complicaţiilor secundare sau afecţiunilor asociate: ambliopie (2 cazuri), hemoragii retiniene (4 cazuri), distrofii retiniene (4 cazuri), neuropatia optică ischemică anterioară (1 caz), gliomul nervului optic (1 caz), telangiectaziile maculare (1 caz), striile angioide (2 cazuri). Un caz nu a prezentat cauze evidente pentru scăderea acuităţii vizuale.
Rezultatele obţinute impun revizuirea sintagmei "drusen papilar anomalie benignă" şi impun examene clinice oculare şi generale suplimentare.

CUVINTE CHEIE:

ABSTRACT
The study of 82 cases with optic disc drusen revealed the following changes of the visual acuity:
- normal or slightly lowered visual acuity in 80.5% of cases (66 from 82 cases);
- lowered visual acuity (< 0.3) in 19.5% of cases (16 from 82 cases).
The lowering of the visual acuity was the consequence of a direct action of the optic disc drusen, of the secondary complications, or also of some associated diseases:
amblyopia (2 cases), retinal haemorrhages (4 cases), retinal dystrophies (4 cases), anterior ischemic optic neuropathy (1 case), optic nerve glioma (1 case), macular talangiectasia (1 case), angioid streaks (2 cases). One case didn't show evident causes for the lowering of the visual acuity.
Our results lead to the revision of the concept "optic disc drusen - benign anomaly" and impose additional ocular and general investigations.

KEY WORDS:

 

20. DRUSENUL PAPILAR ŞI STRIILE ANGIOIDE ÎN PSEUDOXANTOMUL ELASTIC

M. MUNTEANU, V. CHERCOTĂ
CLINICA DE OFTALMOLOGIE TIMIŞOARA
CORESPONDENŢĂ: BV. REVOLUŢIEI 1989, 26, TIMIŞOARA

REZUMAT
Studiul clinic prezintă asocierea drusenului papilar cu striile angioide, în contextul pseudoxantomului elastic, într-un procent de 8,5% (4/47 cazuri). Valorile constatate sunt semnificativ mai mari, comparativ cu cele dintr-un lot de populaţie normală (0,34%).
Aspectul poate fi consecinţa unor corelaţii patogenice dintre cele două afecţiuni, în care un rol îl au modificările metabolice din pseudoxantomul elastic.
Punctul de plecare pare format de acumularea polionilor la nivelul elastinei din lama criblată, urmată de disrupţia fluxului axoplasmic, extruzia mitocondriilor şi formarea drusenului papilar.

CUVINTE CHEIE:

ABSTRACT
The clinical study presents the association between optic disc drusen and angioid streaks in the context of pseudoxanthoma elasticum, in 8.5% (4 from 47) of the cases.
The values are significantly higher compared to those from the normal population (0.34%). This result can be the consequence of pathogenic correlations between the two diseases, in which a role is attributed to the metabolic changes within the pseudoxanthoma elasticum.
The starting point seems to be the accumulation of polyanions in the elastin of the cribriform plate, followed by disruption of axonal transport, mitochondrial extrusion and subsequent formation of optic disc drusen.

KEY WORDS: